[vc_row][vc_column][vc_column_text]Drag\u0103 \u00eengera\u0219,<\/p>\n
<\/p>\n
Bun\u0103! Eu sunt Emilian, am 13 ani, sunt \u00een clasa a VII-a \u0219i sunt \u00een aceast\u0103 familie, \u00een acest centru de 5 luni.<\/p>\n
Am locuit la sat, dar stai ,drag\u0103 \u00eengera\u0219, m-am oprit \u0219i m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 vorbesc cu un \u00eenger! Pot s\u0103 te \u00eentreb ceva? Ce mai fac bunicii mei? Voi a\u0219tepta un r\u0103spuns, dar cel mai probabil \u00eel voi g\u0103si \u00een sufletul meu.<\/p>\n
\u00ce\u021bi spuneam c\u0103 am locuit la \u021bar\u0103, bunicii mei s-au stins. Am fost crescu\u021bi de mici de ei, nu \u00eemi amintesc exact de c\u00e2nd, dar m\u0103 \u0219tiu acolo la ei de c\u00e2nd sunt, locul acela a fost casa mea, nu \u0219tiu s\u0103 fi avut alta.<\/p>\n
\u00cel ajutam mereu pe bunicul la munca c\u00e2mpului, la gospod\u0103rie. C\u00e2mpul \u0219i animalele, care erau ale noastre, erau cele care ne ofereau m\u00e2ncare. Aveam o cas\u0103 mic\u0103 cu dou\u0103 camere, una din ele era toat\u0103 a mea. Aveam un televizor \u0219i multe poze \u00een jurul nostru, pe care \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 le \u021bin \u00een vitrin\u0103.<\/p>\n
Mama era mereu plecat\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, o vedeam rar \u0219i nu m-am ata\u0219at de ea, iar ea nu \u00eesi dorea acest lucru. Bunicii erau totul pentru noi. Pe tata nu l-am cunoscut, dar bunu era adev\u0103ratul meu tat\u0103, a\u0219a l-am considerat mereu. S\u0103r\u0103cia, necazurile i-au b\u0103gat devreme \u00een p\u0103m\u00e2nt. Dup\u0103 moartea lor, la \u00eenceputul anului 2017, ne-a fost foarte greu, practic m\u00e2ncam de pe la vecini.<\/p>\n
Nu voi uita niciodat\u0103 c\u0103 bunicul a murit \u00een bra\u021bele mele. Mama venise din str\u0103in\u0103tate. Bunicul era sup\u0103rat c\u0103 ve\u0219nic nu ne aducea nimic. S-au certat foarte tare, i-a spus mamei s\u0103 se angajeze \u0219i s\u0103 devin\u0103 responsabil\u0103, s\u0103 fac\u0103 ceva pentru noi. Mama i-a spus cuvinte grele, pline de ur\u0103, iar bunicul a f\u0103cut infarct. A murit \u00een bra\u021bele mele. \u00cel \u021bineam at\u00e2t de str\u00e2ns, nu voiam s\u0103 \u00eei dau drumul, sim\u021beam c\u0103 \u00eel pierd. A\u0219a a \u0219i fost! \u00cen c\u00e2teva clipe Dumnezeu l-a luat la el. Bunica s-a stins 3 luni mai t\u00e2rziu de grija noastr\u0103, din cauza necazurilor, a s\u0103r\u0103ciei. A f\u0103cut cancer, fapt pentru care ne \u00eengrijea greu. Cu mine nu era o problem\u0103, eu eram sprijinul ei, dar cele dou\u0103 surori ale mele de 6 si 11 ani erau mai mici.<\/p>\n
Nu mai avea cine s\u0103 ne \u00eengrijeasc\u0103, sp\u0103lam singuri haine, ne gospod\u0103ream singuri, dar ne era foarte greu, a\u0219teptam zilnic s\u0103 ne aduc\u0103 cineva ceva de m\u00e2ncare. Vecinii au alertat Protectia Copilului \u0219i ne-a luat de l\u00e2ng\u0103 bunica care s-a stins o lun\u0103 mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
A fost o zi grea pentru mine, totul se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul nostru, a \u00eentreb\u0103rii: \u201cCe se va \u00eent\u00e2mpla cu noi?\u201d Eram doar eu \u0219i fra\u021bii mei. Am ajuns \u00eentr-un centru de urgen\u021b\u0103 , eram plini de durere \u0219i dou\u0103 zile nu \u00eemi amintesc dec\u00e2t lacrimile din ochi \u0219i palmele umede. Atunci, am sim\u021bit c\u0103 se pr\u0103bu\u0219e\u0219te o lume, c\u0103 se sf\u00e2r\u0219e\u0219te ceva \u0219i nu \u0219tiam ce va urma. Aici oamenii erau amabili, dar nu aveau sentimente pentru noi, era locul lor de munc\u0103 , iar noi doar ni\u0219te beneficiari.<\/p>\n
Nu mai sim\u021beam dragostea lui bunu \u0219i buna.<\/p>\n
\u00cencet, \u00eencet ne-am obi\u0219nuit \u0219i cazul nostru a fost cunoscut. Veneau oamenii, se uitau la noi, dar r\u0103m\u00e2neam acolo. Mereu ne \u00eentrebau cum suntem sau ce facem? Cu greu ne g\u0103seam cuvintele. Comunicam greu cu oamenii, aproape c\u0103 parc\u0103 nu \u0219tiam s\u0103 vorbim, eram sup\u0103rati dar nimeni nu \u00een\u021belegea.<\/p>\n
\u00centr-o zi, doamna educatoare \u00a0ne-a spus s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m frumos c\u0103 poate cineva va veni s\u0103 ne ia. Nu ne f\u0103ceam mari speran\u021be, c\u0103 doar mai trecusem prin acestea. Ne-a adunat pe to\u021bi trei \u00eentr-o sal\u0103, era a\u0219a o lini\u0219te, dar nu \u0219tiam ce se va \u00eent\u00e2mpla. \u00centr-un moment a venit Moni.S-a uitat bl\u00e2nd, nu ne-a \u00eentrebat nimic, doar ne-a z\u00e2mbit. Ne-a m\u00e2ng\u00e2iat pe cre\u0219tete \u0219i ne-a spus: \u201cVa fi bine\u201d. A fost ceva diferit, nu aveam parte de interviuri, ca oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama c\u0103 aveam lipsurile noastre, \u0219i astfel s\u0103 nu ne mai vrea.<\/p>\n
Moni i-a propus doamnei de la acel Centru de urgent\u0103 s\u0103 ne lase dou\u0103 ore la ea acas\u0103, dar clar nu a fost voie. S-a uitat la noi \u0219i ne-a promis c\u0103 ne va lua la ea. Zilele treceau tot mai greu, Moni nu mai venea, noi tot \u00eentrebam. Aflar\u0103m c\u0103 dureaz\u0103, c\u0103 vom merge la tribunal.<\/p>\n
A venit \u0219i ziua c\u00e2nd Moni ne-a luat doar dou\u0103 ore, nu se putea mai mult. Ne-a pl\u0103cut totul, am sim\u021bit c\u0103 ne \u00eendreptam spre o familie. Nu vroiam s\u0103 se mai termine, aveam un nou drum deschis. Nu \u00eemi era team\u0103!<\/p>\n
A mai durat \u00eenca 4 luni p\u00e2na tribunalul a decis c\u0103 putem sta legal la Moni. \u00cemi aduc aminte de ziua aceea. O doamn\u0103 judec\u0103tor ne-a \u00eentrebat dac\u0103 noi vrem s\u0103 st\u0103m acolo \u0219i noi i-am z\u00e2mbit \u0219i i-am spus c\u0103 da. Am crezut c\u0103 vom pleca atunci, dar doamna de la Protec\u021bie ne-a asigurat c\u0103 mai dureaz\u0103 pu\u021bin. Moni ne-a m\u00e2ng\u00e2iat cre\u0219tetul \u0219i ne-a zis: ,,Mai e pu\u021bin!\u201d. A vorbit ceva cu doamna judec\u0103tor, s\u0103 ne dea hot\u0103r\u00e2rea la urgent\u0103, s\u0103 plec\u0103m c\u00e2t mai repede.<\/p>\n
A\u0219a a \u0219i fost! Astfel, a venit ziua \u0219i noi am ajuns aici, nu am avut parte de interviuri, nu ne-a \u00eentrebat dac\u0103 \u0219tim s\u0103 scriem sau \u0219tim s\u0103 citim, dar ne-a spus doar \u201cs\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 ne rug\u0103m la Dumnezeu\u201d.<\/p>\n
Aici sunt fericit! Aici am o cas\u0103, aici voi cre\u0219te!<\/p>\n
Pe viitor \u00eemi doresc s\u0103 m\u0103 fac mechanic. Acas\u0103 la bunicul mereu \u00eei reparam ro\u021bile la c\u0103rut\u0103. Vreau s\u0103 \u00eemi fac un serviciu, s\u0103 pot s\u0103 c\u00e2stig o p\u00e2ine, s\u0103 m\u0103 descurc. \u00cemi doresc s\u0103 \u00eemi \u00eentemeiez o familie, s\u0103 le ofer copiilor mei o educa\u021bie, s\u0103 le ofer dreptul la o via\u021b\u0103, s\u0103 \u00eei fac ferici\u021bi. \u00cemi doresc s\u0103 nu fac gre\u0219elile pe care le-a f\u0103cut mama \u00een\u00a0 tinere\u021be, o s\u0103 am grij\u0103 de copiii mei, indiferent cat de greu va fi, \u0219i \u00eei voi \u021bine l\u00e2ng\u0103 mine.<\/p>\n
Pe mama o mai v\u0103d din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, Moni a ajuns s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 drumul s\u0103 vin\u0103 la noi, dar a uitat de zilele noastre de na\u0219tere, c\u00e2teodat\u0103 uit\u0103 de tot, dar Moni zice s\u0103 nu o judec\u0103m. A\u0219a voi face, cu toate c\u0103 \u00een sufletul meu \u00eemi spun c\u0103 nu vreau s\u0103 o mai v\u0103d.<\/p>\n
\u00ce\u021bi mul\u021bumesc, \u00eengera\u0219, c\u0103 m-ai ascultat!<\/p>\n
S\u0103 ai grij\u0103 de bunicii mei!<\/p>\n
[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[vc_row][vc_column][vc_column_text]Drag\u0103 \u00eengera\u0219, Bun\u0103! Eu sunt Emilian, am 13 ani, sunt \u00een clasa a VII-a \u0219i sunt \u00een aceast\u0103 familie, \u00een acest centru de 5 luni. Am locuit la sat,…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4173,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[84],"tags":[],"class_list":["post-4445","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-scrisori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4445"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4471,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4445\/revisions\/4471"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4173"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/banimabanim.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}