Sunt un psihiatru fragil care pune împreună bucăți de om pentru ca să poată să zâmbească, să spere, să iubească și să simtă propria fragilitate. Psihiatrul nu reconstruiește măreia, ci întotdeauna și doar fragilitatea. E ca și cum ar iubi caracteristicile omului fragil, nu cele ale atotputernicului, a celui tare; puterea stă în acea insuficiență, în acea conștiință ca se poate rupe, ca un vas ”secret”: doar dacă se sparge iese ceva necunoscut și prețios.
26 Sep